25 noiembrie Ziua Internaţională împotriva violenţei domestice

          Astăzi fiind Ziua Internaţională împotriva Violenţei Domestice am decis să scriu câteva rânduri cu privire la acest subiect. 

           Violenta de gen este una dintre cele mai grave incalcari ale drepturilor omului si imbraca forme diferite de la abuzuri la violuri, de la avortarea fetusilor feminini la mutilarea genitala.

           In intreaga lume, o femeie din trei este victima a acestor tipuri de violenta. Pentru eliminarea violentei impotriva femeilor e nevoie de actiuni in toate aspectele vietii sociale in fiecare zi.

          In prezent exista 89 de state care au o forma de prevedere legala privind in special violenta in familie, iar violul marital poate fi pedepsit in 104 tari; 90 de state au o forma de prevedere legislativa impotriva hartuirii sexuale, iar 93 au legi impotriva traficului de fiinte umane.
          Romania se numara printre statele care condamna violenta in familie, violul marital, hartuirea sexuala si traficul de fiinte umane si face progrese importante in fiecare an in aplicarea acestor legi.

         Violenta in familie ramane insa o problema de amploare nationala: conform Studiului Sanatatii Reproducerii din 2004, o femeie din trei a fost victima violentei verbale sau fizice a partenerului de viata, iar in 2006 151 de persoane au decedat ca urmare a actelor de violenta in familie.

          Cifrele negre ale statisticii ne arată că pe primele 10 luni ale anului 2010 au avut loc 28 de omoruri din care 15 în cadrul familiilor

          Violenţa în familie reprezintă una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă în prezent omenirea.  Ea include toate formele de agresiune care se exercită în cadrul familiei: maltratarea partenerului de cuplu, abuzul asupra copiilor, părinţilor, bătrânilor, incestul, violul marital.

           Efectele social-umane ale violenţei în familie se regăsesc atât în modificările vieţii de cuplu şi ale psihologiei partenerilor, cât mai ales în modificările psiho-comportamentale ale copiilor care se dezvoltă în acel mediu familial. 

          Violenţa domestică are aspectele   ei specifice, incriminate prin lege. Acestea sunt:          

1. Accesul permanent al agresorului la victimă (în spaţiul privat al căminului nu există locuri sigure de adăpostire şi, tocmai de aceea, agresorul are controlul total asupra victimei sau sau victimelor sale). 
2. Desfăşurarea previzibilă a evenimentelor de violenţă, în formă ciclică, cu episoade multiple, inevitabile şi tot mai frecvente şi severe în timp. 
3. Angrenarea întregului sistem al familiei (toţi membrii familiei devin victime directe sau indirecte ale agresorului).

          Violenţa în familie induce modificări în structura personalităţii tuturor celor implicaţi.

• Victima îşi va pierde treptat stima de sine şi va dezvolta indezirabile mecanisme defensive prin care va încerca să facă faţă situaţiei.

• Cel care domină şi agresează perseverează într-o judecată imatură, frustrărilor sale nu le găseşte rezolvarea firească, iar defulările sale capătă caracter de viciu (în majoritatea cazurilor, raportul de putere îl desemnează pe bărbat ca fiind pe poziţia dominantă, femeia fiind supusă).
• Despre modificările de personalitate ale copiilor sub influenţa atmosferei de violenţă în familie, statisticile arată o perpetuare a comportamentelor violente de la o generaţie la alta în proporţie de 75%.

           Profilul psihologic al copiilor abuzaţi

1. probleme fizice şi somatice: dezvoltare fizică lentă, insomnii, coşmaruri, enurezis nocturn, lipsa poftei de mâncare, tulburări somatice datorate stresului posttraumatic. 
2. probleme emoţionale şi psihologice: anxietate, depresii, nevroze, sentimente de culpabilitate, mânie, frica de abandon, evitarea celorlalţi şi izolare, neîncredere în sine şi în ceilalţi etc. 
3. probleme sociale şi de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi, fugă de acasă, consum de alcool, droguri, minciună, prostituţie, sarcini la vârste mici, vagabondaj, comportament autodistructiv, mutilare, comportament suicidar.
4. probleme şcolare: lipsă de concentrare şi de interes, scăderea performanţelor şcolare, insucces şi chiar abandon şcolar.

           În ceea ce priveşte trăsături  psihologice ale femeii abuzate putem spune că aceste sunt: neîncredere în sine, neglijarea propriei persoane (igienă, aspect  fizic, alimentaţie), manifestări de violenţă faţă de copii şi neglijarea familiei, neglijarea sarcinilor de serviciu, consum de droguri şi alcool, nevroze ce pot declanşa boli psihosomatice (până la depresie sau suicid), abandon familial.

            Oamenii trebuie să conştientizeze faptul că violenţa domestică are consecinţe grave care marchează pe viaţă persoanele afectate. Femeile sunt cele care de cele mai multe ori devin victimele acestui tip de agresiune.          
            Cifrele negre ale statisticii ne arată că pe primele 10 luni ale anului 2010 au avut loc 28 de omoruri din care 15 în cadrul familiilor. Au fost 8 cazuri între soţi sau concubini victime fiind 6 femei şi 2 bărbaţi şi 7 cazuri între alţi membrii ai familiei victime fiind copii, fraţi şi părinţi.

           De aceea trebuie să luptăm împotriva violenţei, să aparăm şi să oferim sprijinul victimelor violenţei domestice.